- afară numai dacă...
- only if...unless...except when...if not...
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
afară — AFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spaţiu închis sau apropiat; în exterior. ♢ loc. conj. Afară numai dacă nu... = numai cu conditia ca..., afară de cazul când... ♢ loc. prep. (În) afară de... = fără a mai socoti şi... ♢ expr. A da afară = a… … Dicționar Român
numai — NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt… … Dicționar Român
Controversy over linguistic and ethnic identity in Moldova — A controversy exists over the national identity and name of the native language of the main ethnic group in the Republic of Moldova. The issue more frequently disputed is whether Moldovans constitute a subgroup of Romanians or a separate ethnic… … Wikipedia
picior — PICIÓR, picioare, s.n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu. ♢… … Dicționar Român
barză — BÁRZĂ, berze, s.f. Pasăre călătoare cu ciocul roşu, gâtul şi picioarele lungi şi cu penele, de obicei, albe, afară de vârfurile aripilor, care sunt negre; cocostârc (Ciconia ciconia). – cf. alb. b a r d h ë. Trimis de paula, 21.03.2008. Sursa:… … Dicționar Român
ia — interj. 1. Cuvânt prin care se atrage atenţia ascultătorului asupra unui îndemn care i se va adresa; ian! 2. Iată! iacă1! uite! vezi! ian! ♢ expr. Ia aşa = numai aşa, fără nici o intenţie precisă. 3. Arată indiferenţa faţă de ceea ce urmează. 4.… … Dicționar Român
scuipa — SCUIPÁ, scúip, vb. I. 1. intranz. A elimina din gură salivă, flegmă etc. cu o mişcare specifică a buzelor şi a limbii. ♦ tranz. A arunca scuipat asupra (sau în urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), în semn de batjocorire, de … Dicționar Român
şti — ŞTI, ştiu, vb. IV. I. 1. Tranz şi intranz. (Folosit şi absol.) A avea cunoştinţă (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaşte. ♢ loc. adv. Pe ştiute = în cunoştinţă de cauză. Pe neştiute = a) fără să şi dea seama; b) în ascuns, pe furiş … Dicționar Român